Din categoria “stiati ca…”

-Doctore, stiai ca putem influenta apa?

-Sincer nu, explica-mi Damian de ce crezi asta?

-M-am informat, si am aflat ca daca gandesti negativ, pozitiv, sau pur si simplu meditezi asupra ei, o influentezi. Molecula acesteia, isi schimba forma.

-…

-Iar ma ignori?

-Nu Damian, ma gandesc! Eu cred ca ai o mica problema. Cand nu esti in centrul atentiei, incepi sa pierzi controlul. Te simti lasat la o parte. Sa stii ca lumea te apreciaza si daca nu se uita fix la tine, sau nu iti ofera un raspuns imediat la ceea ce spui tu. Asta fiind o concluzie minora, sincer nu as vrea sa incep sa vorbes..sc…

-Eu cred ca te inseli si te bag in mata. Sah mat!

-Nu a fost foarte dragut!

-Stiu dar ma simt mai bine acum! Serios doctore, crezi ca puteam sa tin acea replica in inimioara mea? Daca vomitam sau.. Nici nu vreau sa ma gandesc mai departe.

-Adica vrei sa spui ca in momentul in care te abtii de la ceva iti vine sa.. vomiti?!

[Privirea lui Damian statea perfect aliniata cu privirea uimita a doctorului, caruia nu ii venea sa creada ce aude. Ceasul metronom, marca fiecare clipire a lui Damian, la secunda; facand astfel imposibila concentrarea doctorului]

-Nu, voiam sa iti spun ca nu te puteam lasa sa preiei controlul discutiei in stilul tau obraznic. Ceea ce sincer mi se pare foarte normal.

Revenind la apa…

Daca putem influenta apa cu gandurile noastre, iar noi suntem 70% apa, atunci gandeste-te cum ne influentam noi fiecare zi. Incepand cu gandul meu de a te tortura cu un scaun, si terminand cu gandul tau de a ma interna si tot ce e intre, ne influenteaza noua realitatea.

SI TOATA LUMEA SE MIRA DE CE APARE IN BIBLIE APOCALIPSA!! PENTRU CA NOI AM CREEAT-O!! DE LA NOI PLEACA DISTRUGEREA SI NU, NU SUNT DE PARERE CA O SA SE VERSE NEAPARAT CUPELE AMARULUI, SAU NU O SA SE RUPA SFESNICELE MIELULUI SFANT CA SA SE PROGRAMEZE SFARSITUL OMENIRII.

-Damian?

-Pai eu, daca as fi o molecula de apa, in momentul in care as pica in cada cuiva sau poate in momentul in care as simti ca innoata cineva pe langa mine, as comunica cu moleculele gazdei sa vad si eu ce fel de persoana e.

Si da, daca ar fi dupa mine ar exista o reciproca la teoria gandurilor. In opinia mea, daca apa este influentata de gandurile noastre, ganditi-va ca apa ar putea sa ne omoare in casele noastre.

-Cred ca tragi de par situatia!

-Cred ca imi mananci curul!!! De cate ori te inneci cu mancare, apa, in cada, la mare, la piscina… ?

-Dar nu cred ca are vreo legatura, se mai innea..

-O sa mori intr-o zi licentiatule si toate explicatiile banale pe care le-ai dat pana acum o sa te injunghie.

-Damian, invata sa accepti pareri. Chiar crezi ca apa ar putea sa te omoare, adica, eu stiu, sa faci o baie si sa te inneci?

-Incepi sa ma intelegi!

-Realizezi ca nu ai o logica..?

-Nia nia niaaa! Aaaa!! Realizezi ca ma calci pe nervi rau de tot?

Am plecat sa beau un ceai, poate cu ocazia asta scap de voi toti.

[Pe holul institutului se auzea pierdut timbrul ragusit si tanar a lui Damian bodoganind.. "Auzi apa nu poate sa omoare... ". Doctorul se uita dupa el pana iesi din institut]

-Si totusi nu cred ca voia decat sa sublinieze ca apa omoara, dar de ce intr-o maniera asa agresiva…?

Vreau sa

-Vreau sa imi cos cu ata alba pleoapele, sa vad in alb, si daca nu pot sa vad doar alb vreau sa vad negru pe alb fiecare imperfectiune; nu mai pot fi victima propriilor mele interpretari si iluzii, sau mai degraba deziluzii cotidiene.

CINE ESTI TU SA-MI DICTEZI MIE LINIA DE TREN? CINE ESTI TU SA-MI DICTEZI HALTELE, STATIILE SI BALCIURILE IN CARE MA OPRESC SA CASC GURA. Te judec aspru si meriti.

[tic toc tic toc tic toc.. un ceas vechi il acompania precum un metronom]

-Vreau sa imi cos buzele cu ata neagra, sa am cuvinte-n doliu sa simt ca plang pe gura cand imi soptesc pareri, cand imi dau directii, si mai ales cand fac rau.

Sunt atat de satul sa raspund acid, uneori prefacut doar pentru a putea spune ca m-am adaptat cu brio situatiei. Sunt mult prea satul sa imi impart timpul cu persoane care nu stiu ce vor de la viata; si sigur m-am saturat sa imi fie reprosat ca nu imi impart timpul cu cine trebuie.

Sa am sare in gura, sa las sare in aer, si sa iti gem sub privirile tale severe, sub privirile tale dictate de un trecut dictat, iar atunci cand imi auzi geamatul infundat, cuvintele izbite de buze, sa plangi de la amarul meu, sange…

Stigmata provocata doar de cuvinte.

-Damian nu crezi ca ai cam sarit calul?

-Ce cal? Lasa-ma cu prostiile tale. Esti aici sa ma asculti, nu sa ma opresti cand vorbesc. Si nu in ultimul rand as vrea sa imi cos degetele de la maini cu sarma. Sa imi folosesc degetele pentru a scrie, pentru a tine un creion? Sa desenez, sa creez, sa uneltesc, sa ALIN?

Intr-o lume in care alina banul, locul in care muncesti, statuia unui pom, un parc cimentat, gunoiul, aerul de combinat si isteria generala; voi alina cu prezenta mea aceeasi persoana cusuta, aceeasi persoana care prefera sa se autoflageleze pentru a nu strica si mai tare echilibrul existentei obositoare, pe care o ducem in spate spre Golgota noastra.

Vreau sa merg tarat in genunchi, cu degete cusute, cu piept zgariat, transpirat, cu buze in doliu si pleope cimentate prin mijlocul vostru si sa va aud cum radeti, cum va mirati sa simt cum imi respirati in ureche cand ma analizati.

Eu nu sunt creatie divina.

Voi nu sunteti creatie divina.

Noi nu suntem creatie divina.

Ei nu sunt creatie divina.

Tu nici atat, iar noi nu avem religie

Pentru nemurirea sufletului

-Ma gandesc ca vrem cu totii atentie vesnica. E placut sa fii bagat in seama foarte des. Doar prin simplul fapt ca cineva s-a interesat de persoana ta, te simti mai important, pulsezi o data cu lumea din jurul tau. Insa in caz contrar, lipsa de atentie poate distruge un om.

-Ma bucur ca ai inceput sa vorbesti Damian. Incepusem sa cred ca o sa fie o sedinta muta. Iti inteleg punctul de vedere; ideal este sa nu profiti de faptul ca esti bagat in seama si sa ti se urce la cap.

-[liniste]

-Pot sa te intreb ce ti-a venit, de te-ai indreptat spre subiectul asta?

-Ma gandesc la o fata..

-Spune-mi..

d: Hy!
s: Buna..
d: Auzi, dar tu de mine nu intrebi cand te intalnesti cu verisoara mea ?
s: Doar am vazut-o pe vara-ta, nu am si vorbit cu ea.
s: Ne-am salutat – atat..
d: Aaa, stiu mi-a zis.
s: Plus ca tu esti in Anglia, nu?
d: Da, si ce..? Si ce daca sunt aici? Trebuia sa intrebi; sunt sanatoasa, fac bine..
s: Daca vorbesti cu mine acum inseamna ca esti cel putin bine, nu iti lipseste nimic, nu?

d: Aha..
s: Aha ce?
d: Nimic; trebuia sa intrebi de mine si gata!
s: Te simteai mai importanta?
d: Da! Eu sunt eu!!!!!!!!
s: Am inteles, tu esti tu..
s: Inca o data, de ce ai fi atat de importanta pentru mine?
d: Pentru ca eu chiar eram preferata ta…  Adica cu fetele cu care ai fost n-a fost nici una ca mine.
s: Termina ca vomit pe tine! Cum ai tras tu concluzia asta?
d: Ce gesturi ai..

s: Esti o oarecare care ma baga in seama ocazional sai dau un euro.

s: Scuza-ma de deranj…

-Este incredibil cum o persoana se poate simti jignita pana la maduva personalitatii, pentru lipsa de interes a altora. Ai putea chiar sa faci un om sa moara pe principiul acesta. Il demoralizezi continuu, sistematic, aranjat; pana cand devine o papusa in mana ta; pana cand devine atat de sensibil si atat de dependent de tine; de tine ca entitate; ca element omniprezent in existenta proprie, incat in momentul in care ii dai drumul nici nu realizeaza ce se intampla.

-Ai facut asa ceva vreodata?

-Am facut… am impresia uneori, ca o fac tot timpul.

Haaahahaha…

-Pot sa rad cu tine?

-Nu, pentru ca realizez lucruri… trebuie sa plec.